Iisus Hristos este Ortodox
Cel ce crede în Domnul Hristos va fi părtaș al multor bunătăți Dumnezeiești. Aceste bunătăți ne sunt relatate și în Sfânta Scriptură și ele sunt: a) Nu se va rușina: „Tot cel ce crede întru El nu se va rușina.” (1 Petru 2, 6) b) Nu va fi osândit: „Tot cel ce crede în Iisus... Citește în continuare →
Potrivit învățăturii Sfintei Scripturi și a Bisericii întemeiate de Hristos, însușirile familiei creștine sunt următoarele: ● Să fie întemeiată prin unirea sinceră și statornică dintre cei doi soți, cum ne învață Sfântul Apostol Pavel: Fiecare să aibă femeia sa și fiecare femeie să aibă bărbatul său (I Corinteni 7, 2). În creștinism este interzisă bigamia... Citește în continuare →
Dacă soarele încălzește toată suprafața de sub cer, oarecum însuflețind-o, la fel și Dumnezeu-Soarele Cel veșnic încălzește și îi dăruiește viață, cu căldura iubirii Sale, întregii făpturi, mai ales neamului omenesc. În El trăim și ne mișcăm și suntem. (Fapte 17, 28) Dumnezeu Tatăl Și-a revărsat căldura iubirii Sale în mod special prin trimiterea Fiului... Citește în continuare →
Ținerea de minte a răului este împlinirea mâniei, păzitoarea păcatelor, ura față de dreptate, pieirea virtuților, rugina sufletului, viermele minții, rușinarea rugăciunii, curmarea rugii, înstrăinarea dragostei, cui înfipt în suflet, neplăcută simțire care este iubită cu dulceață în timpul amărăciunii, păcat neîncetat, călcare de lege neadormită, răutate de fiecare ceas. Ținerea de minte a răului,... Citește în continuare →
Drept maritori crestini Cu fiecare citire evanghelica luam cunostinta de noi fapte si cuvinte ale Mantuitorului Iisus Hristos. Nu este capitol din Sfanta Evanghelie, nu este verset, nu este rand, nu este cuvant si fapta evanghelica fara invatatura ei dumnezeiasca. In aceasta duminica, a opta dupa Rusalii, Sfanta Evanghelie ne aminteste una dintre minunile Mantuitorului,... Citește în continuare →
Dacă se întoarce târziu acasă şi soţia îl aşteaptă cu fecălețul, lovindu-l corespunzător, atunci trebuie să se teamă sau cel puţin să se îngrijească să nu se ajungă până la maltratare. Acest fel de situaţii cred că este mai degrabă demn de revistele umoristice. Dacă vom vorbi despre esenţa acestei întrebări, atunci soţul trebuie să... Citește în continuare →
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen, zicând: ce este a se mânia cineva în zadar pe fratele său? (Matei 5, 22) Și a zis: orice nedreptate îți va face fratele tău și tu te vei mânia pe el, în zadar te mânii. Chiar de îți va scoate ochiul tău cel drept și îți va... Citește în continuare →
̶ Părinte, mă mustră cugetul că nu pot face canonul ca în tinereţe. ̶ Ei, nu mai ţine atâta la literă şi la formă! Caută mai întâi slava lui Dumnezeu şi folosul aproapelui, şi ai nădejde. Iată, acum nici eu nu mai pot face aproape nimic. De aceea, este bine ca orice călugăr să-şi facă... Citește în continuare →
Povestit-a un stareţ, zicând: „M-am dus la Avva Sisoe, care locuia în Clisma; şi l-am rugat să-mi spună cuvânt. Iar el a zis: «Iartă-mă, om mojic sunt» [om simplu, neînvăţat]. Dar m-am dus la Avva Or şi la Avva Athre; şi Avva Or era în boală de optsprezece ani; şi le-am făcut lor metanie ca... Citește în continuare →
Tot despre luminarea venită de la Dumnezeu, ne-a spus: „Am început acum să mă lămuresc eu pe mine despre toate rugăciunile pe care le fac. Atât cât pot, căci cuvintele lui Dumnezeu sunt ca diamantul, care, dacă-i arăţi o feţişoară către soare, toate celelalte feţe ale lui se luminează. Deci fiecare cuvânt al lui Dumnezeu... Citește în continuare →
Când vorbesc cu unele cupluri care urmează să se căsătorescă, întotdeauna îi întreb cum se descurcă în conversațiile de zi cu zi. Aproape fără excepție primesc răspunsul: „Acesta este unul dintre punctele noastre forte!”. Ani mai târziu, însă, se întorc și îmi spun doar „El refuză să vorbească!” sau „Ea se închide în sine!”. Din... Citește în continuare →
Aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât în relaţiile interumane echilibrul este dinamic şi poate trece şi prin momente de tensiune. Este foarte important însă modul în care cei doi se raportează la posibilele momente de criză. Acestea nu sunt în mod obligatoriu dovezi că relaţia „nu merge” sau că cei doi „nu... Citește în continuare →
Curajul este de mai multe feluri. Dar cel mai primejdios dintre toate este îndrăzneala oamenilor care nu au nimic de pierdut. A nu avea nimic din cele materiale, a nu fi stăpânit de nicio patimă, a socoti bunurile trecătoare drept niște gunoaie, a fi cu ochii țintă la viața de dincolo, a iubi din tot... Citește în continuare →
La Marcu 9, 24 problema simultaneității credinței și necredinței apare în toată acuitatea ei. Prima impresie este că de vreme ce credința coexistă cu necredința, aceasta din urmă e precumpănitoare. Că de fapt, rămâne doar ea. Dar nu e decât o primă impresie, greșită. Există în dialectica simultanelor credință-necredință un punct critic pe care, rugându-ne... Citește în continuare →
Față de zeii antici, Dumnezeul monoteist pare înzestrat cu puteri limitate. Zeii făceau orice voiau, pe când despre Dumnezeu, Bossuet spune că nici El nu poate face nimic împotriva rațiunii. Și mai cunoaștem că Dumnezeu nu poate face decât binele. Există oare limite ale puterii divine? Teologii explică deosebind între a voi și a putea:... Citește în continuare →
Se disting, în general, trei forme clasice fundamentale de nevroză: neurastenia, nevroza stărilor obsesive și isteria. Se obișnuiește ca neurastenia să fie considerată cea mai frecventă formă de nevroză. În calitate de unitate nosologică de sine stătătoare, ea a fost distinsă în anii ’80 ai secolului trecut. Pentru prima dată această nevroză a fost descrisă... Citește în continuare →
Prima treaptă a suișului minții spre Dumnezeu este întoarcerea de la păcat spre virtute. Omul păcătos nu-și amintește de Dumnezeu și de mântuirea sufletului său nu se îngrijește, ci trăiește cum îi vine, satisfăcându-și patimile și înclinările fără nici o măsură în afară de grija de a nu strica prea mult relațiile cu ceilalți. Este... Citește în continuare →
Cum poate cineva să știe că lucrează cu neîncrederea de sine ori cu perfecta speranță în Dumnezeu? Deseori unii cred că n-au nici-o încredere într-înșii si că toată nădejdea lor este numai în Dumnezeu. Totuși, în realitate nu-i așa. Ei sunt siguri de biruințele lor. Dar dacă se întâmplă eșecuri în treburile lor, se întristează... Citește în continuare →
Ai auzit ca spune în Scriptură așa: În dimineți am ucis pe toți păcătoșii pământului, ca să pierd din cetatea Domnului pe toți cei ce lucrează fărădelegea! Ai auzit când trebuie uciși păcătoșii adică gândurile rele? În dimineți! Gândurile păcătoase răsar din minte, ca mai înainte pruncii fetei Babilonului care se nasc dintr-însa. Și nu... Citește în continuare →
Deși nu e fără de început, e fără de sfârșit; și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Prin voia noastră buni și înțelepți fiind, vădim asemănarea cu putință sădită în noi. Dumnezeu se cunoaște pe Sine din ființa Sa cea fericită; iar pe cele făcute de El,... Citește în continuare →
De vrei să fii fiu adevărat al lui Dumnezeu, urmează poruncilor Domnului ce ţi s-au poruncit ţie. Te-a ocărât cineva sau te-a bătut? Rabdă nădăjduind spre Domnul şi nu te mânia, că mare plată are răbdarea. Scoală-te dimineaţa, mânecă spre Domnul - iar seara nu te lenevi a săvârşi pravila rânduită. Rugăciunile, suspinările şi milosteniile... Citește în continuare →
Spunea Părintele Ioil Gheorghiu: – Oamenii în ziua de azi nu se mai pot ruga cu răbdare și suferință, pentru că zice o cântare bisericească: „grija vieții ne-a scos afară din Rai”. Ne-am amăgit cu grijile cele trecătoare și cu lăcomia de a aduna mult, de a mânca mult, de a trăi după trup și... Citește în continuare →
Un frate a fost acuzat pe nedrept în mănăstire pentru desfrânare și sculându-se a mers la avva Antonie. Și au venit frații de la mănăstire ca să-l vindece (mângâie) și să-l ia (dobândească), și au început să-i zică: „Așa ai făcut”. Iar el se apăra, zicând: „Nimic de acest fel nu am făcut”. Iar după... Citește în continuare →
Sfântul Macarie cel Mare este unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti ai Ortodoxiei, propovăduitor al teologiei ascetice egiptene şi povăţuitor al călugărilor de pretudindeni. Avva Macarie se întorcea, odată, din luncă la chilia sa, încărcat cu ramuri de palmier, cănd, iată, îi iese în cale diavolul cu o seceră. A vrut să-l lovească, dar... Citește în continuare →
A zis iarăși: omul care învață, dar nu face cele ce învață, este asemenea cu fântâna care pe toți îi adapă și îi spală, iar pe sine nu se poate curăți, ci de toată întinăciunea este plină și toată necurățenia într-însa se află. A zis iarăși: că este om care se pare că tace, dar... Citește în continuare →
gânduri din ortodoxie (2) 