Felurile gândurilor. În fond, gândurile rele sunt în număr de opt și tind să pervertească puterile noastre sufletești și să le îndepărteze de Dumnezeu. Aceste gânduri, conform Sfântului Ioan Damaschin, sunt următoarele: 1.Gândul lăcomiei;2.Gândul desfrânării;3.Gândul iubirii de arginți;4.Gândul mâniei;5.Gândul tristeții;6.Gândul akediei;7.Gândul slavei deșarte;8.Gândul mândriei. „Nu stă în puterea noastră ca aceste opt gânduri să nu... Citește în continuare →
Distrugătoare de suflete este deznădejdea
Deznădejdea este cel mai rău sfetnic, distrugător de suflete. pentru aceasta vom continua să sperăm și să zâmbim și vom ieși din furia mării, oricât de înfricoșătoare ar fi. Socotește, Omule, socotește și gândește-te la viața ta de până acum. Sigur ai întâlnit piedici și capcane. Sigur au fost zile când te-ai rugat să se... Citește în continuare →
Cuvânt despre milostenie
Povestit-a oarecare din părinți că era un dregător care, trimis cu o solie împărătească, a găsit pe cale un mort, sărac, zăcând gol. Și, făcându-i-se milă, a zis slugii sale: „Ia calul și mergi puțin mai înainte„. Iar acela, pogorându-se, s-a dezbrăcat de una din hainele sale și a pus-o peste acel mort și s-a... Citește în continuare →
Pentru mântuirea omului Dumnezeu le-a făcut pe toate
Sfatul cel mai înainte de veci al lui Dumnezeu a hotărât din nemărginita Sa bunătate, să existe și alte ființe care să participe la slava și Ia fericirea Sa. Sfântul Grigorie Teologul spune „De aceea nu a plăcut dumnezeieștii bunătăți să se miște numai în contemplarea Ei Însăși, ci trebuia să se răspândească binele și... Citește în continuare →
Fără necazuri suntem părăsiți de Dumnezeu
Să nu uităm, fiul meu, că toți Sfinții au trecut prin necazuri. Toți au trecut prin acest cuptor al încercărilor de diferite feluri, potrivit cu chemarea fiecăruia. Dacă vom arunca o privire la mult vestita petrecere a Sfintei Împărătese Teofana, vom vedea mulțime de necazuri, unul după celălalt, în toată viața ei mult chinuită. Suferea... Citește în continuare →
Vine Domnul la noi în singurătate și liniște
Amintiți-vă: Rămânând Iacov singur, Cineva S-a luptat cu el până la revărsatul zorilor (Facerea 32, 24). Domnul nu ni Se arată în vălmășagul mulțimilor, nici în vârtejul activității clocotitoare – nu. El Se pogoară și vine la noi când ne găsește în singurătate și în liniște. Și voi sunteți bolnavi ori singuri? Și voi vă... Citește în continuare →
O boală a consecințelor păcatului este nevroza
Despre faptul că, pe măsură ce crește în suflet nervozitatea, crește și păcătoșenia nu este greu să ne dăm seama. Din scrierile patristice vedem adeseori că este neapărată nevoie de păstrarea păcii sufletești. „Dobândește duh împăcat și mii de oameni se vor mântui lângă tine„, spunea marele stareț, Cuviosul Serafim de Sarov. Cuviosul Alexie, care... Citește în continuare →
Scopul familiei pe pământ
Ce este familia, după învățătura Bisericii Ortodoxe? Familia este cel dintâi așezământ dumnezeiesc, pe care l-a făcut Dumnezeu pentru om în Rai, cu sfatul Preasfintei Treimi: Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor asemenea lui (Facerea 2, 18). Familia este celula și izvorul vieții pe pământ, temelia vieții de obște, prima biserică... Citește în continuare →
Spre Lumină din întuneric
O, omule ticălos și sărac! Cum de nu înțelegi înșelarea acestei lumi, alergând după cele care valorează puțin și care dispar curând ca fumul, lepădând tot ceea ce este cu adevărat valoros și care va rămâne pe veci? Toate ne vor părăsi, în afara virtuții, orice am dobândi în această lume, dar niciodată nu ne... Citește în continuare →
Să nu ne mâniem
Dacă vrei păstra totdeauna gândul că te afli înaintea lui Dumnezeu, Care te vede, și că Domnul e lângă tine, nu te vei mânia în chip păcătos. Căci în fața împăratului cine va cuteza să facă necuviință? De asemenea, dacă nu vei aștepta supunere din partea celorlalți, ci vei fi tu însuți gata să te... Citește în continuare →
Va aduce în final bucuria răbdarea necazurilor
În toate situațiile să ai privirea sufletului sus, de unde va veni și ajutorul. Nu deznădăjdui, orice s-ar întâmpla, căci odată cu ispita vine și scăparea din ea. Dumnezeu nu pune niciodată asupra omului o sarcină mai mare decât poate purta. Dacă oamenii fac astfel, cu atât mai mult Bunul Dumnezeu, Care pentru om Și-a... Citește în continuare →
Sunt hule aduse lui Dumnezeu blestemele și înjurăturile
Blestemele sunt hule împotriva lui Dumnezeu iar hula este un păcat de moarte. Sfântul Apostol Pavel ne poruncește zicând: „Binecuvântați și nu blestemați!” Sfântul Macarie Egipteanul spune că oastea demonilor este alcătuită din două cete mari: I. Una este ceata vrăjmaşilor care luptă pe oameni cu patimile şi cu poftele cele rele şi II. Alta... Citește în continuare →
Se numește fiu al morții fiecare preadesfrânat
Desfrânații și preadesfânații prin patimile trupești, pierd firea înaltă a judecății și se aseamănă cu dobitoacele cele necuvântătoare. Desfrâul, preadesfrânarea, sodomia, împreunarea cu dobitoacele și malahia sunt vătămătoare de suflet. Cât de stricăcioasă răutate este desfrâul se arată din pricinile care urmează: ● Că cine desfrânează își vatămă își strică trupul, pentru că îl supune... Citește în continuare →
Duminica a 7-a după Rusalii (Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum) Despre minuni şi credinţă
Vindecarea a doi orbi şi a unui mut în Capernaum: Plecând li sus de acolo, doi orbi se ţineau după El strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David. După ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi lisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui:... Citește în continuare →
Duminica vindecării a doi orbi și a unui mut din Capernaum
Hristos, Vestitorul Imparatiei si Medicul universal - (Vindecarea a doi orbi şi a unui mut din Capernaum) Matei 9, 27-35 În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se ţineau după El, strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii... Citește în continuare →
Doamne, precum vrei și precum știi, miluiește
Întrebat-au unii pe avva Macarie, zicând: cum suntem datori să ne rugăm? Le-a zis lor bătrânul: nu este trebuință a vorbi multe, ci a întinde adeseori mâinile și a zice: Doamne, precum vrei și precum știi, miluiește! Iar de îți stă război asupră, zi: Doamne, ajută-mi! Și El știe ce e de folos și face... Citește în continuare →
Să alungăm cearta dintre noi
Povestit-a despre avva Motie avva Isac, ucenicul lui, care împreună s-au făcut episcopi. Întâi a zidit mânăstire bătrânul la Iracla și, după ce s-a depărtat de acolo, s-a dus la alt loc și a zidit acolo iarăși. Din lucrarea diavolului, s-a aflat un frate care îl vrăjmășea și îl necăjea pe dânsul. Și sculându-se bătrânul... Citește în continuare →
Hrană bună pentru minte
Dă minţii tale să se îndeletnicească cu pomenirea morţii, a judecăţii viitoare, a chinurilor veşnice, cu gândul la bărbăţia mucenicilor, la neclintirea nevoitorilor şi la virtuţile tuturor Sfinţilor. Ca să se aprindă mai mult dragostea ta pentru Dumnezeu, cugetă la pogorârea cea către noi a lui Hristos Domnul, la Patimile Lui, la cruce şi la... Citește în continuare →
Osândirea pe nedrept, cruzimea care taie în carne vie
Povestit-a nouă avva Theona despre avva Marcel, că acest stareț Marcel era în părțile Libiei și trăia sub poalele unui munte, aproape de o cetate mare, într-o peșteră oarecare. Și era acest părinte foarte blând, milostiv și cucernic, cinstit și înțelept. Și acei oameni toți aveau mare credință și dragoste către dânsul și ascultau toți... Citește în continuare →
Când suferi cu blândeţe defăimarea şi necinstirea, numai atunci poţi spune că ai deprins răbdarea
Dacă voieşti a spori, păzeşte între fraţi această pravilă a Prorocului: „Zis-am: păzi-voi căile mele, ca sa nu greşesc eu cu limba mea” (Psalmul 38, 1), precum şi următoarea: „Tulburatu-m-am şi n-am grăit” (Psalmul 76, 4). Nu urma celor care bolesc de necredinţă şi cârtire, şi străduieşte-te totdeauna a nu băga în seamă cuvintele smintitoare... Citește în continuare →
Inima este cămara întâlnirii cu Dumnezeu
Spunea odată Părintele Cleopa: „Când nu avem simţirea păcatului, suntem în cel mai greu păcat; că atunci mintea noastră este oarbă, iar nesimţirea este moartea minţii. Mintea nu simte păcatul şi omorârea sufletului, mai înainte de moartea trupului. Şi nesimţirea se naşte şi ea tot din iubirea de sine. Nu este clipă şi nu este... Citește în continuare →
Suntem mai mult decât o adunătură de oase
De când cu introducerea calculatoarelor în toate domeniile de activitate, trăim un fel de animism mașinist. După ce și-a prelungit mâna cu ajutorul uneltei, apoi cu al mașinii, omul mărește cu ajutorul mașinii electronice însăși eficiența minții sale. Dar asta nu poate duce la tăgada supremației spiritului; și nici la trecerea cu vederea a faptului... Citește în continuare →
Grija excesivă pentru lucrurile lumești aduce doar necazuri
Grija excesivă pentru lucrurile necesare traiului este caracteristică omului necredincios şi celui puţin credincios. Vai de noi dacă ne îngrijm singuri pentru sinele nostru şi nu ne sprijinim nădejdea în Dumnezeu, Care ne poartă de grijă. Dacă nu-I atribuim Lui bunătăţile de care ne bucurăm în viaţa de acum, cum putem aştepta de la El... Citește în continuare →
Când vrăjmașul te necăjește, rabdă în tăcere și deschide-ți inima către Domnul
Suntem mereu datori să răbdăm orice lucru cu recunoștință, din iubire pentru Dumnezeu. Viața noastră durează doar o clipă, în comparație cu veșnicia. De aceea, cum spune Apostolul, suferințele din vremea de acum nu au nicio însemnătate față de mărirea care ni se va descoperi (Romani 8, 18). Când vrăjmașul te necăjește, rabdă în tăcere... Citește în continuare →
Ai primit harul? Ai căzut? Ridică-te prin pocăință!
În timpul vieții noastre, prin căderile noastre, ofensăm măreția lui Dumnezeu. De aceea trebuie să cerem mereu de la Domnul iertarea păcatelor noastre. Cineva care a primit harul și apoi a căzut se poate ridica prin pocăință, după cuvântul Psalmistului: Împingându-mă, m-au împins să cad, dar Domnul m-a sprijinit (Psalmul 117, 13). Când profetul Natan... Citește în continuare →