Iisus Hristos este Ortodox
Încercarea sufletului cu diferite necazuri se face cu îngăduința lui Dumnezeu, ca să se arate tuturor sufletele care iubesc cu adevărat pe Domnul. Este un semn distinctiv faptul de a trece prin ușa cea strâmtă a încercărilor și necazurilor. Patriarhii, profeții, apostolii și martirii din totdeauna, prin acestea s-au făcut bineplăcuți lui Dumnezeu. (Sfântul Macarie... Citește în continuare →
Cei ce nu voiesc să păzească cele ale legii, și nici să asculte nu voiesc, să se gătească să asculte și să rabde ceea ce nu voiesc. Că de vom tăcea noi, pietrele vor striga. Dacă cineva cu îndrăzneală va grăi cele de folos, plată va lua. Iar de va grăi cele despre tihnă celor... Citește în continuare →
Flămândul se topește de foame, cel gol îngheață, datornicul este dus la închisoare. Tu, însă, amâni milostenia ta pe mâine! Ascultă ce-ți spune Solomon: „Nu zice: Du-te și vino mai târziu și-ți voi da mâine, că nu știi ce aduce ziua de mâine!” (Pilde 3, 28). Cât de mari porunci disprețuiești, pentru că urechile îți... Citește în continuare →
Dracii nu cunosc inimile noastre cum socot unii dintre oameni. Căci singurul cunoscător al inimii este cel ce știe mintea oamenilor și a zidit inimile lor pe fiecare deosebit. Dar ei cunosc multe din mișcările inimii pe baza cuvântului rostit și a mișcărilor văzute ale trupului. (Evagrie Monahul, Maxime şi cugetări filocalice, Editura Fotini, Galaţi,... Citește în continuare →
O, tu pierzătorul cel mai rău şi duşmanul sufletelor omeneşti care născoceşti orice fărădelege, degeaba mă tulburi neîncetat cu visele din timpul nopţii: ba cu cele pline de tristeţe, ba cu cele pline de bucurie! Sau crezi că prin ele ademeneşti sufletul meu şi îl determini să fie atent la ele, de parcă ar fi... Citește în continuare →
Începutul virtuților e frica de Dumnezeu, iar sfârșitul dragostea (dorul) Lui. (Ilie Ecdicul, Maxime și cugetări filocalice, Editura Fotini, Galați, p. 150)
Că cei ce Îl tăgăduiesc pe Hristos și leapădă dumnezeiescul Botez vor fi pedepsiți mai rău decât necredincioșii și că nu trebuie să credem în vise 1. După acestea Iulian călcătorul de lege și vrăjmașul lui Dumnezeu și al credinței, încingându-și împărăția, mai întâi Îl tăgăduiește pe Dumnezeu. Căci era creștin din părinți și citea... Citește în continuare →
Pentru ce, dragul meu suflet, predăm în mod necuviincios uitării slava şi fericirea cununilor cereşti, cu care Hristos, Împăratul tuturor, promite să-i încununeze pe aceia care se împotrivesc bărbăteşte duşmanilor celor netrupeşti? De ce nu păstrăm în minte acel scop dumnezeiesc, datorită căruia am fost creaţi de Dumnezeu după chipul Său, ci, ca animalele cele... Citește în continuare →
Cel ce nu are îndelungă-răbdare, nici răbdare nu are. Căci, cel ce nu este îndelung-răbdător, uşor se răstoarnă, spre întărâtare mereu e gata, degrab spre gâlceavă se aprinde. Când este ocărât, ocărăşte; când este nedreptăţit, îşi face izbândă, se ceartă pentru orice lucru. Faptele lui, împreună cu lucrurile, ca nişte frunze în vânt se clatină.... Citește în continuare →
Îngrozitoare, foarte îngrozitoare boală este, suflete, iubirea de sine. Acest obicei rău, pentru că se întăreşte vreme îndelungată în sufletele noastre, are nevoie de nevoinţe şi eforturi mari până când va fi alungat din noi. Cândva a existat o perioadă când eu şi tu eram liberi de aceste patimi şi aveam o viaţă pe deplin... Citește în continuare →
Dacă ispititorul va lovi pe cel nedrept acesta nu va avea curaj să ceară ajutorul lui Dumnezeu şi nici să aştepte de la El mântuire, pentru că în vremea în care nu avea necazuri şi se afla întru odihnă, nu a împlinit voia Sa. Înainte de a începe războiul, caută cu stăruinţă să faci alianţă... Citește în continuare →
Cuvinte despre blândețea, nerăutatea și simplitatea care nu sunt din fire, ci se câștigă prin stăruință și osteneli, și viclenie ale părintelui nostru Ioan Scărarul Înaintea soarelui merge lumina cea de dimineață, iar înainte mergătoare a toată smerita cugetare este blândețea; de aceea să ascultăm pe lumina cea adevărată. Hristos, Care așază aceste virtuți în... Citește în continuare →
Fraților, dacă am avea în minte cuvintele Sfinților Părinți, dacă am cugeta întotdeauna la acestea, cu greu am păcătui, și ne-am nesocoti pe noi înșine. Dacă, de exemplu, așa cum au spus aceia, n-am disprețui toate câte ni se par mici și de nimic, n-am cădea în cele mari și grele. Toți știți cât de... Citește în continuare →
Poruncile lui Dumnezeu sunt mai presus de toate comorile lumii. Și dacă le-ai câştigat înlăuntrul tău, afli pe Dumnezeu. Cel ce are grijă de Dumnezeu şi l-a făcut pe Dumnezeu vistiernic. Şi cela ce voile lui Dumnezeu le doreşte, va fi călăuzit de îngerii din Cer. Cel ce se teme de păcate, fără de piedică... Citește în continuare →
Omul care se îndoieşte de ajutorul lui Dumnezeu în lucrarea virtuţii, se înfricoşează şi de umbra sa, şi rămâne flămând în vremea săturării şi a îmbelşugării, şi în liniştea lui se umple de furtună. Iar cel ce nădăjduieşte în Dumnezeu, se întăreşte cu inima. Si în faţa tuturor oamenilor se arată cinstea lui şi lauda... Citește în continuare →
O monahie a povestit stareţului că a visat icoana Maicii Domnului şi a auzit de la ea cuvintele: „Adu jertfă". Părintele a întrebat: „Şi ce ai făcut, ai adus jertfă?" Iar aceasta a răspuns: „Ce aş putea să aduc? Nu am nimic". Atunci părintele a zis: „În psalmi scris este: Jertfa laudei Mă va proslăvi... Citește în continuare →
Împrăştierea provine din nelucrarea minţii, nepreocupându-se de cele necesare. Iar mintea nu lucrează și este fără de grijă din cauza necredinţei în prezenţa lui Dumnezeu care cercetează inimile şi rărunchii. Căci dacă ar fi crezut aceasta, în mod sigur ar fi făcut ceea ce s-a spus: “Pururea pun pe Domnul înaintea mea; că, de este... Citește în continuare →
Aşa cum hoţii se feresc de casa păzită de paznici înarmaţi, la fel şi tâlharii spirituali, demonii, ocolesc sufletul rugător. Aşa cum este cu neputinţă ca focul să nască zăpada, la fel nu se poate ca desfătarea slavei trecătoare să nască desfătarea veşniciei. Aşa cum o scânteie poate să aprindă întreaga pădure, la fel şi... Citește în continuare →
Dumnezeu este socotit iarăși Dreptate, ca Cel ce împarte tuturor cele după vrednicie și fiecăruia buna măsură și frumusețea, buna rânduială și ordinea și toate darurile, distingându-le după regula cea cu adevărat cea mai dreaptă, fiind tuturor în parte cauzatorul lucrării lor. Căci dreptatea dumnezeiască le rânduiește pe toate în chip drept și le păstrează... Citește în continuare →
Legea postului a fost dată în Rai. Adam a primit întâia oară porunca de a posti: „Nu mâncați din pomul cunoștinței binelui și răului” (Facerea 2, 17). Cuvântul „nu mâncați” este o lege a postului și a înfrânării. N-am postit și am fost alungați din Rai! Să postim, dar, ca să ne întoarcem în Rai!... Citește în continuare →
Omul sa nu deznadajduiasca chiar daca ar gresi mult. Nu trebuie sa deznadajduim, daca nu suntem cum se cuvine sa fim. Rau este ca ai pacatuit, omule ! Dar de ce nedreptatesti pe Dumnezeu si-L socotesti neputincios din nestiinta ? Oare nu poate sa mantuiasca sufletul tau Cel ce a facut pentru tine lumea cea... Citește în continuare →
Ținerea de minte a răului este împlinirea mâniei, păzitoarea păcatelor, ura față de dreptate, pieirea virtuților, rugina sufletului, viermele minții, rușinarea rugăciunii, curmarea rugii, înstrăinarea dragostei, cui înfipt în suflet, neplăcută simțire care este iubită cu dulceață în timpul amărăciunii, păcat neîncetat, călcare de lege neadormită, răutate de fiecare ceas. Ținerea de minte a răului,... Citește în continuare →
Dacă vrei păstra totdeauna gândul că te afli înaintea lui Dumnezeu, Care te vede, și că Domnul e lângă tine, nu te vei mânia în chip păcătos. Căci în fața împăratului cine va cuteza să facă necuviință? De asemenea, dacă nu vei aștepta supunere din partea celorlalți, ci vei fi tu însuți gata să te... Citește în continuare →
Ce este vorbirea în deșert? Îndeobște, orice cuvânt ce nu are ca scop trebuința cea rânduită de Dumnezeu este cuvânt deșert. Primejdia unui asemenea cuvânt e atât de mare, încât și dacă este bun, dar nu este îndreptat spre zidirea credinței, cel care l-a rostit întristează Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin aceea că spusa... Citește în continuare →
Cercetează-te pe tine însuți, sărmane, care te-ai botezat în Hristos și în moartea Lui, ca să afli care este moartea pe care a omorât-o, dacă mergi pe urmele Lui (I Petru 3, 18). Și arată-mi felul morții pe care o ai tu. El este fără de păcat și, arătându-ți-se ție, ți-a premers în toate: În... Citește în continuare →
gânduri din ortodoxie (2) 