Adevărat înțelept este numai cel care este desăvârșit în viața creștină

Viața creștină seamănă cu suișul la deal. Cel ce suie se ostenește pentru suiș, dar pe măsură ce suie i se descoperă tot mai multe lucruri, pentru că orizontul lui devine tot mai larg. Așa și în creștinism: cu cât sporește cineva mai mult în viața creștină, cu atât devine mai largă sfera lucrurilor duhovnicești... Citește în continuare →

Este precum un orfan un om fără duhovnic

Nu vă lăsaţi sufletele pribege și pline de gânduri patimi și păcate! Alergaţi la duhovnicii voștri pe care îi aveţi, dacă nu îi aveţi căutaţi duhovnici că este mare nevoie! Mergeţi cu curaj și fără de rușine și recunoașteţi ceea ce aţi greșit în faţa lui Dumnezeu și așa veţi afla odihnă sufletelor voastre! Nu... Citește în continuare →

De viclenii diavoli să nu te temi

Cuvânt al Sfântului Antonie cel Mare Avem vrăjmași înfricoșători și plini de răutate, pe viclenii diavoli, și lupta noastră este împotriva lor. Ei ne urăsc pe noi, creștinii (ortodocși), fac orice cu scopul de a împiedica urcușul nostru spre cer, să nu cumva să urcăm noi acolo de unde au căzut ei. De aceea și... Citește în continuare →

Prin rugăciune și cuvântul lui Dumnezeu se curăță toată răutatea

Fără rugăciune sufletul e mort. Vorbăria e dăunătoare în rugăciune, aşa cum a zis apostolul. Importante sunt dragostea şi sârguinţa către Dumnezeu. Cuviosul Nectarie vorbea mult şi cu dragoste despre rugăciune: „Prin rugăciune şi cuvântul lui Dumnezeu se curăţă toată răutatea. Sufletul nu se poate împăca cu viaţa şi se alină numai prin rugăciune. Fără... Citește în continuare →

Ispitele îi vin omului de la diavol, de la lume şi de la propria sa fire

Definind ispita sau momeala (προσβολι), “o mişcare fără imagini a inimii”, Sfântul Marcu Ascetul arată că aceasta este universală, întrucât “a nu avea experienţa momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omeneşti”. Cu toate acestea, Sfântul Isaac Sirul nuanţează, referindu-se la diferite grade, nuanţe sau intensităţi ale ispitei diavoleşti şi subliniază că diavolul are... Citește în continuare →

Prețuiți timpul care este foarte scump

Prețuiți timpul care este foarte scump, nu mai poți schimba nimic în vesnicie, tot ce poți sa faci, acum o poți face. Cine crede ca poate sa ajungă la cer fara pocăință sinceră, serioasă și luptă împotriva plăcerilor și lepădare de sine se amageste. Amânarea, nepasarea, uitarea ne duce la adormire, la delăsare, la paralizie... Citește în continuare →

Scara la ceruri

Patriarhul Iacob porni într-o călătorie, pe un drum de 60 de km spre Mesopotamia. Într-o seară, fiind obosit de mers, se culcă și adormi cu capul pe o piatră de Jertfelnic. Atunci văzu în vis o scară mare sprijinită pe pământ, iar vârful îi atingea cerul. Îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe... Citește în continuare →

Cum curățăm inima de gânduri necurate fiindcă diavolul caută să ne întineze gândurile bune, rugăciunea și cugetarea sfântă? Au mari bucurii toți cei care caută să‑și curețe inima, dar inima se curăță așa: a nu sta de vorbă cu gândul, a nu mă lăsa târât de el și a zice mereu Doamne Iisuse ori o... Citește în continuare →

Viitorul care te îngrozește

„Mi-e frică. Mă gândesc că anii vor trece, că mă voi trezi într-o zi dându-mi seama că n-am trăit. Și cred că atunci mă voi plictisi și de toate cele pe care vreau să le fac, pur și simplu nu le voi putea face. Cred că atunci va fi prea târziu. Viitorul mă îngrozește. Acel... Citește în continuare →

Acum este vremea potrivită, acum este ziua mântuirii

Vorbe de duh despre mântuire Acest cuvânt tainic, „mântuire„, este întâlnit de foarte multe ori în Vechiul Testament, în Noul Testament şi în scrierile Sfinţilor Părinţi, aşa cum decurge din următoarele exemple: „Scopul suprem al Sfintei Biserici Ortodoxe este recâştigarea oilor pierdute, pacea universală şi mântuirea tuturor„. „Trebuie să avem o încredere neclintită că Dumnezeu... Citește în continuare →

Că ne rugăm doar ni se pare

Părintele Ioan din Kronstadt vorbeşte despre oamenii care „numesc rugăciune ceva ce nu este deloc rugăciune: de pildă, cineva se duce la biserică, stă acolo o vreme, se uită la icoane sau la ceilalţi oameni, şi spune că s-a rugat lui Dumnezeu; sau alteori stă acasă dinaintea unei icoane, se închină, spune câteva cuvinte pe... Citește în continuare →

Semnele pe care ni le-a dat Hristos

Noi, creştinii ortodocşi, deja am recunoscut şi acceptat semnele Primei Veniri a lui Hristos. Însuşi faptul că suntem creştini ortodocşi înseamnă că am făcut aceasta.Ştim înțelesul acestor semne, ca de pildă: semnul lui Iona, cei 490 de ani ai lui Daniel şi multe altele pe care Domnul le-a împlinit. Dumnezeieştile slujbe ortodoxe sunt pline de... Citește în continuare →

De moarte trebuie să ne fie frică?

Ai auzit de fericitul Avacum diaconul? Când turcii îl duceau prin Belgrad ferecat în lanțuri ca să-l tragă în țeapă, acest bosniac viteaz cânta: „Sârbul este a lui Hristos, se bucură de moarte!” Cuvintele acestea sună cu totul în duhul apostolului Pavel, care le scrie filipenilor: Dorință am a mă slobozi și împreună cu Hristos... Citește în continuare →

Libertatea este o stare interioară

Libertatea este o stare interioară. Și singurul responsabil ești tu și numai tu. Am fost învățați, ca mereu altcineva să fie vinovat pentru sclavia noastră. Societatea, patimile, semenii noștri, îndatoririle, greutățile, bolile, moartea. Să nu crezi, că toate acestea nu-i înspăimântă pe toți. Însă nici societatea, nici patimile, nici semenii noștri, nici greutățile, nici bolile,... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑